Rezidențele artistice în România: Timp, spațiu și bani pentru dezvoltare culturală

14 noiembrie, 16:00-19:00, intrarea liberă
eveniment prezentare și discuții:
POINT – strada Eremia Grigorescu, nr. 10

DESCARCĂ CERCETARE: Rezidențele artistice în România

Se cunosc relativ puține lucruri despre rezidențele artistice din România. Deși joacă un rol central în dezvoltarea unor creații artistice/opere de artă originale, în reînnoirea practicilor artistice și a dialogului între artiști și comunitățile locale, în România activitățile de rezidență artistică nu beneficiază de vizibilitate și nici nu sunt incluse în strategiile culturale publice locale sau naționale. Niciunul din barometrele și studiile culturale realizate până în prezent de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală nu include informații despre programele de rezidență existente, iar puținele programe de rezidență continuă în prezent doar prin inițiativa și demersul punctual al unor artiști și manageri culturali care continuă să creadă în importanța acestui tip de activitate artistică.

La nivel național, singurele finanțări publice anuale acordate pentru rezidențe sunt cele oferite de Administrația Fondului Cultural Național, care, din 2016, în urma unui acțiuni de advocacy realizate de operatorii culturali independenți, a deschis o linie de finanțare anuală dedicată programelor de rezidență. Deși bugetul este extrem de mic față de celelalte domenii finanțate de AFCN (1.350.000 lei/an), iar tipul de activitate este restrictiv, fiind susținute doar rezidențe de creație artistică, această linie de finanțare reprezintă în prezent singura resursă pentru activitățile de rezidență din România, care au putut astfel căpăta o anumită regularitate.

Ne propunem prin această cercetare să aducem în discuție importanța derulării de rezidențe artistice, dar și să oferim informații recente despre programele de rezidență existente la nivel național și european și despre studiile și cercetările existente în domeniu.

Documentul este structurat astfel: o primă parte cuprinde o introducere de context, cu prezentarea unor documente importante de politică la nivel european și internațional; partea a doua include un scurt istoric al programelor de rezidență existente; partea a treia prezintă răspunsurile la chestionarul aplicat de cercetare, la care au reacționat 22 de persoane, artiști și manageri culturali care au participat la sau derulat programe de rezidență în țară sau în străinătate, o analiză privind răspunsurile oferite de 8 artiști și operatori culturali, precum și o serie de propuneri privind dezvoltarea la nivel național și local a programelor de rezidență în România. În final, la capitolul anexe, sunt incluse o serie de 8 interviuri realizate și un supliment publicat de Observatorul Cultural în 2009 privind rezidențele artistice în România.

Cercetare realizată de Cosmin Manolescu în cadrul proiectului Rezidențele Gabriela Tudor 2019 co-organizat în parteneriat cu Centrul de Cultură “George Apostu” din Bacău și Asociația Forum Dança din Lisabona.

Mulțumiri persoanelor care au completat chestionarul de percepție și au răspuns întrebărilor noastre: Dana Sarmeș, Andreea Lăcătuș, Cristina Lilienfeld, Gheorghe Sebatian, Alexandru Patatics, Ciprian Marinescu, Lavinia Urcan, Helga Theis, Răzvan Cosmin Țupa, Smaranda Găbudeanu, Alexandra Mihaela Dancs, Katia Pascariu, Irinel Anghel, Maria Morar, Simona Deaconescu, Irina Marinescu, Diana Gheorghiu, Leta Popescu, Andreea Novac, Radu Leșevschi, Rarița Zbranca, Monica Salvan, Raluca Munteanu.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administraţiei Fondului Cultural Naţional. AFCN nu este responsabilă de conţinutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanţării.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *